I. Contextul adoptării Legii nr. 319/2024

Convenția de la Paris adoptată la data de 21 noiembrie 1997 vizează combaterea corupției funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, cunoscută la scară largă drept „Convenția anti-mită”, urmărind reducerea acestui fenomen prin politici și proceduri adoptate pe plan intern de către statele membre.

La data de 22 septembrie 2023, România a aderat la Convenție prin adoptarea Legii nr. 202/2023 și, ulterior, prin adoptarea Legii nr. 319/2024, țara noastră a pus în aplicare pe plan intern dispozițiile adoptate la Paris, cu incriminarea și contextualizarea regimului juridic al infracțiunii de dare de mită atunci când este săvârșită în relație cu funcționari publici străini. Prevederile art. 3 alin. 1 dispuneau (în forma inițială a actului normativ) în sensul că:

„Fapta persoanei care, direct sau indirect, promite, oferă sau dă unui funcționar public străin, pentru acesta sau pentru altul, bani ori alte foloase care nu i se cuvin, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcționar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi mențină asemenea avantaje în legătură cu desfășurarea de operațiuni economice internaționale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Totodată, din perspectiva personalității legii penale, Legea nr. 319/2024 prevede aplicarea legii penale române și în cazul în care infracțiunea este săvârșită în afara teritoriului național de către cetățenii români sau de către persoanele juridice având naționalitate română, chiar dacă fapta nu este incriminată în legislația penală a țării în care a fost săvârșită, fără a fi necesară autorizarea prealabilă a procurorului general de la parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat sau a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Așadar, prin derogare de la prevederile art. 9 alin. 1 și 2 Cod penal, Legea nr. 319/2024 este aplicabilă chiar dacă în statul în care este săvârșită infracțiunea nu există o normă de incriminare separată și chiar dacă pedeapsa prevăzută de lege nu este mai mare de 10 ani, astfel cum reiese din dispozițiile Codului penal amintite.

În ceea ce privește competența, în forma inițială a Legii nr. 319/2024, infracțiunea de mită transfrontalieră a fost atribuită în competența Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, competență ce a fost extinsă ulterior prin adoptarea Legii nr. 156/2025, astfel cum urmează a se detalia în cele ce urmează.

Legea nr. 156/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2024

Modificările aduse Legii nr. 319/2024 prin Legea nr. 156/2025 vizează, în principal, extinderea sferei infracționale, clarificarea sancțiunilor, introducerea circumstanțelor atenuante și consolidarea competenței Direcției Naționale Anticorupție.

(i) Modificări aduse elementului material Spre deosebire de forma inițială, textul art. 3 alin. 1 din Legea nr. 319/2024 a fost modificat în sensul includerii în sfera normei de incriminare și a „faptei săvârșite în legătură cu orice altă utilizare necorespunzătoare a funcției sale”, nu doar fapta de a oferi/da foloase în legătură cu îndeplinirea/neîndeplinirea/urgentarea/întârzierea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

(ii) Modificări cu privire la sancțiune În ceea ce privește sancțiunea aplicabilă, Legea nr. 156/2025 completează prevederile art. 3 din Legea nr. 319/2024, indicând și cuantificând expressis verbis aplicarea sancțiunii amenzii ce însoțește pedeapsa închisorii aplicabilă persoanelor fizice, cuprinsă între 500 și 10.000 lei (zi-amendă), prin derogare de la prevederile art. 61 alin. 2 Cod penal.

Cu atât mai relevantă este introducerea art. 3^2, prin care regimul confiscării este detaliat și extins de la „banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date” (ori echivalentul acestora, dacă bunurile nu se mai găseau) la:

confiscarea bunurilor oferite/date,

confiscarea banilor/bunurilor obținute indirect ca urmare a săvârșirii faptei,

confiscarea prin echivalent dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc,

confiscarea bunurilor și banilor obținuți din exploatarea bunurilor supuse confiscării, precum și a bunurilor produse de acestea.

Așadar, spre deosebire de forma inițială a Legii nr. 319/2024, plaja valorilor supuse confiscării a fost extinsă semnificativ, legiuitorul incluzând în aceasta inclusiv bani obținuți în urma exploatării bunurilor supuse confiscării, similar dispozițiilor privind confiscarea specială de la art. 112 alin. 6 Cod penal.

(iii) Introducerea circumstanțelor atenuante Legea nr. 156/2025 introduce Articolul 3^1, care prevede două circumstanțe atenuante judiciare, respectiv:

adoptarea și aplicarea la nivelul persoanelor juridice a unei politici eficiente de organizare, conducere și control intern menite să prevină comiterea infracțiunii, dacă acestea erau în vigoare la data săvârșirii faptei;

comportamentul persoanei care, după comiterea infracțiunii, în timpul urmăririi penale, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane implicate.

(iv) Modificări privind competența și urmărirea penală În primul rând, odată cu adoptarea Legii nr. 156/2025, competența DNA a fost extinsă și în ceea ce privește infracțiunile săvârșite în legătură cu infracțiunea incriminată prin dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 319/2024, respectiv spălarea banilor, eventuale infracțiuni de fals și evaziunea fiscală.

În al doilea rând, prin legea de modificare a fost introdusă o nouă derogare de la prevederile Codului de procedură penală, respectiv de la art. 148 alin. 1 privind durata mandatului investigatorului sub acoperire, în noua configurare durata mandatului putând depăși un an, dacă există motive temeinic justificate.

În al treilea rând, nu a fost omisă protecția acordată avertizorilor, fiind introdus art. 5^1, care acordă persoanelor care raportează faptele (conform canalelor Legii nr. 361/2022 sau direct către organele de urmărire penală) măsuri de protecție.

(v) Modificări privind cooperarea judiciară internațională Legea nr. 156/2025 a vizat nu doar modificarea și completarea Legii nr. 319/2024, ci și modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Modificările aduse urmăresc detalierea și clarificarea procedurii aplicabile în cazul mitei transfrontaliere, după cum urmează:

în cazul cererilor de extrădare întemeiate pe dispozițiile Convenției, cauza va fi supusă autorităților judiciare române din oficiu, în vederea exercitării urmăririi penale sau judecății;

sunt detaliate cazurile speciale de acordare a asistenței judiciare internaționale, în aplicarea art. 9 alin. 1 din Convenție, aceasta putând consta în: comisii rogatorii internaționale, audieri prin videoconferință, înfățișarea martorilor/experților/persoanelor urmărite, notificarea actelor de procedură și cazier judiciar;

se specifică faptul că obiectul cererii de comisie rogatorie include, cu precădere, localizarea/identificarea persoanelor și obiectelor, audieri, percheziții, sechestre, confiscarea specială sau extinsă și schimbul spontan de informații;

probele obținute de un alt stat parte la Convenție sunt admisibile în procedurile penale din România, cu excepția cazului în care utilizarea acestora aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului stabilite de legislația internă.

Concluzie

În ansamblu, modificările operate prin Legea nr. 156/2025 marchează o schimbare în arhitectura combaterii mitei transfrontaliere, aliniind dreptul intern la exigențele cooperării internaționale moderne.

Prin extinderea sferei de incriminare, multiplicarea instrumentelor procedurale puse la dispoziția organelor judiciare și instituirea unor mecanisme clare de protecție, legiuitorul român transmite un semnal ferm, dar și ajustează ceea ce nu a reușit odată cu adoptarea Legii nr. 319/2024, respectiv crearea unui cadru normativ robust, adaptat realităților operaționale. Totodată, consolidarea competenței DNA și particularizarea cooperării judiciare internaționale reflectă voința de a participa activ la efortul global de prevenire și sancționare a faptelor ce distorsionează încrederea în funcția publică nu doar la nivel național.

Tel.: +40 732 768 379

Mail: office@baciulawyers.ro

Aveți nevoie de asistență juridică?

Suntem aici pentru a vă oferi soluțiile de care aveți nevoie. Contactați Baciu Lawyers direct:

Mesaj pe WhatsApp ✉️ Trimite E-mail

Timpul de răspuns estimat: sub 2 ore